Wolf.pdf

Conferința lui Wolf Dietrich tratează problema individualității limbii române ca limbă neolatină balcanică, subliniind influența limbii grecești asupra latinei vulgare. El discută despre importanța elementelor grecești în formarea limbii române, nu numai lexicale, ci și morfologice și sintactice, împrumutate din greaca veche și bizantină. Autorul menționează că greaca a fost o limbă răspândită în Imperiul Roman, alături de latină, și că multe elemente lexicale, morfologice și sintactice au fost împrumutate în latina vorbită. De asemenea, el subliniază că limba română s-a format pe baza latinei vulgare, dar cu influențe grecești, care au condus la o uniune lingvistică balcanică. Printre exemplele de cuvinte împrumutate din greacă se numără "piatră", "a amăgi", "broatec", "drum", "frică", "martor", "mic", "a mirosi", "zeamă". În ceea ce privește gramatica, autorul menționează corespondențele morfologice și gramaticale între română, greacă koiné și greacă bizantină, cum ar fi sistemele cazuale, care corespund din punctul de vedere al genitivului și dativului.